Hotararea Adunarii generale a judecatorilor

În temeiul dispoziţiilor art.55  alin (2) lit.a din Legea nr.304/2022 privind organizarea judiciară şi art. 14 alin.1 din Regulament Preşedintele Curţii de Apel Craiova a convocat Adunarea generală a judecătorilor din cadrul acestei instanţe pentru data de 20 iunie 2023 ora 1000, scopul convocării fiind de :

            - exprimare a unui punct de vedere şi adoptarea unor masuri şi forme concrete de protest, referitor la intenţia exprimată de celelalte două puteri ale statului de adoptare a unor acte normative cu privire la statutul magistraţilor, cu efect direct şi imediat asupra activităţii instanţelor de judecată şi fără să fie asigurată independenţa  şi respectarea statutului constituţional al magistraţilor. 

 

            La adunarea generala au participat un număr de 68 de judecători din totalul de 82 de judecători in funcţie.

            Adunarea generala este legal constituita fiind întrunit cvorumul legal potrivit art.14 alin.3 din Regulamentul de ordine interioara al instanţelor judecătoreşti.

            În cadrul dezbaterilor, Adunarea generală a avut în vedere, în special, următoarele aspecte de principiu:

            Statul de drept este o valoare fundamentală a ordinii juridice naţionale şi europene, consacrată în art. 1 alin. (3) din Constituţie şi art. 2 din Tratatul Uniunii Europene. El reflectă identitatea şi tradiţia comună a statelor democratice europene, aşa cum s-a arătat în Comunicarea Comisiei Europene din 3 aprilie 2019 cu privire la întărirea statului de drept în Uniunea Europeană.

            Independenţa justiţiei reprezintă unul dintre pilonii care stau la baza statului de drept, conform art. 12 alin. (3) din Constituţia României. Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din Convenţia europeană a drepturilor şi a libertăţilor fundamentale, impune să fie audiată cauza de către o „instanţă independentă şi imparţială" (a se vedea cauza Ramos Nunes de Carvalhoe Sa împotriva Portugaliei [GC], nos. 55391/13 si alte 2, §§ 144-150, 6 noiembrie 2018, si Gudmundur Andri Astradsson împotriva Islandei no. 26374/18, §§ 231- 234, 12 martie 2019). Prin independenţă se înţelege independenţa faţă de alte puteri (executivă şi legislativă) (Beaumartin împotriva Franţei, 24 noiembrie 1994, § 38) şi independenţa faţă de părţi (Sramek împotriva Austriei, 22 Octombrie 1984, § 42).

            Curtea Constituţională a României a reţinut în Decizia nr. 153 din 6 mai 2020 „preocuparea organismelor care le-au adoptat de a promova independentă şi imparţialitatea judecătorilor, ţinând seama că judecătorii se pronunţă asupra vieţii, libertăţilor, drepturilor, îndatoririlor şi bunurilor cetăţenilor". în acelaşi timp, a subliniat relaţia directă între statutul şi drepturile magistraţilor şi prevederile art. 10 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi cu cele ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi judecată de un tribunal competent, independent şi imparţial, stabilit prin lege.

            Un element esenţial al independenţei sistemului judiciar este securitatea financiară a magistraţilor, aspect reţinut la nivel internaţional de Comisia de Ia Veneţia în raportul adoptat în sesiunea plenară nr. 82 din 12-13 martie 2010 şi în documentul intitulat „Rule of law checklist" adoptat la sesiunea plenară din 11-12 martie 2016.

            În acelaşi timp, Comisia de la Veneţia a indicat că remuneraţia magistraţilor trebuie să fie pe măsura responsabilităţii lor şi să fie de natură să îi protejeze pe aceştia de ingerinţe exterioare. Declaraţia cu privire la principiile de independenţă a justiţiei, (adoptată de Conferinţa Preşedinţilor de Instanţe Supreme din Europa Centrală şi de Est, din 14 octombrie 2015), stabileşte, în art. 27, că „Judecătorii trebuie să primească o compensaţie pe măsura profesiei şi îndatoririlor lor şi să dispună de condiţii adecvate de lucru. Judecătorii trebuie să beneficieze de o instruire adecvată. (...) Remuneraţia şi condiţiile de lucru ale judecătorilor nu pot fi modificate în dezavantajul judecătorilor în timpul mandatului, cu excepţia situaţiilor deosebite de natură economică sau bugetară."

            De asemenea, diferite documente internaţionale care menţionează necesitatea securităţii financiare pentru asigurarea independenţei magistraţilor se referă şi la dreptul de pensie. De exemplu, în Principiile de la Bangalore privind Conduita Judiciară s-a arătat că remuneraţia şi pensia magistraţilor trebuie sa fie stabilite prin lege şi să nu facă obiectul intervenţiilor arbitrare ale executivului. Principiile fundamentale privind independenţa magistraturii, [adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Naţiunilor Unite pentru prevenirea crimei şi tratamentul delincvenţilor (Milano, 26 august-6 septembrie 1985) şi confirmate de AdunareaGenerală a Organizaţiei Naţiunilor Unite prin Rezoluţiile nr.40/32 din 29 noiembrie 1985 şi nr.40/146 din 13 decembrie 1985], prevăd în mod expres, prin art. II, că „durata mandatului judecătorilor, independenţa acestora, siguranţa lor, remuneraţia corespunzătoare, condiţiile de muncă, pensiile şi vârsta de pensionare sunt în mod adecvat garantate prin lege".

            La nivel naţional, Curtea Constituţională a arătat că independenţa justiţiei presupune o serie de garanţii, între care şi dreptul la o remuneraţie şi o pensie adecvată (Decizia 873 din 25 iunie 2010). De asemenea, Curtea Constituţională a constatat că în documentele internaţionale principiile şi măsurile stabilite cu privire la statutul şi drepturile magistraţilor sunt puse în relaţie directă cu dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi judecată de un tribunal competent, independent şi imparţial, stabilit prin lege. Totodată, Curtea Constituţională a reţinut că raţiunile pe care se întemeiază prevederile din actele internaţionale avute în vedere se află în convergenţă cu dispoziţiile art. 123 alin.(2) din Constituţie, conform cărora „Judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii". Or, aceste dispoziţii constituţionale nu au un caracter declarativ, ci constituie norme obligatorii pentru Parlament, care are îndatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzătoare de asigurare reală a independenţei judecătorilor, fără de care nu se poate concepe existenţa statului de drept.

            În ceea ce priveşte cuantumul pensiei magistraţilor, aşa cum a indicat şi Curtea Constituţionala în decizia sa din 6 mai 2020 citată mai sus, „nivelul adecvat al remunerării şi al cuantumului pensiilor magistraţilor reprezintă o compensaţie parţială a lipsei unor drepturi fundamentale, din categoria drepturilor exclusiv politice (dreptul de a fi aleşi în Camera Deputaţilor, Senat, în funcţia de Preşedinte al României ori în organele administraţiei locale, precum şi dreptul de a fi aleşi în Parlamentul European) şi a drepturilor social-economic (dreptul la negocieri colective în materie de muncă, dreptul la grevă, libertatea economică), precum şi a incompatibilităţilor stabilite la nivel constituţional pe parcursul întregii cariere profesionale. Acestor incompatibilităţi li se adaugă interdicţiile prevăzute de Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. (...), stabilirea nivelului pensiei ţine seama de responsabilităţile şi riscurile profesiei de magistrat, care privesc întreaga durată a carierei acestuia."

            Pe de altă parte, principiul independenţei justiţiei impune o protecţie adecvată privind vârsta de pensionare a magistraţilor, care reprezintă o compensaţie parţială a condiţiilor de muncă, a riscurilor şi a responsabilităţilor pe care le implică exercitarea acestei profesii (de exemplu, numărul mare de dosare procesate într-un sistem judiciar supraaglomerat). Astfel cum se reţine şi în rezoluţia adoptată de către conducerile înaltei Curţi şi ale curţilor de apel la data de 28.10.2022, o modificare a vârstei de pensionare ar avea, fără îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei magistraţilor cât şi asupra organizării instanţelor.

            Necesitatea îndeplinirii obiectivelor prevăzute în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, Componenta C8 Reforma fiscală şi reforma sistemului de pensii, Jalonul 215, în sensul promovării unei reforme în privinţa pensiilor de serviciu, era cunoscută încă de la momentul depunerii Ia Parlamentul României a proiectelor de acte normative privind „legile justiţiei". Aceste legi, au fost adoptate, cu o largă majoritate, Parlamentul României reconfirmând actualele reguli aplicabile sistemului de pensii ocupaţionale în cadrul sistemului judiciar, cu minore amendate privind sfera persoanelor beneficiare.

            Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale "statutul constituţional al magistraţilor - statut dezvoltat prin lege organică şi care cuprinde o serie de incompatibilităţi şi interdicţii, precum şi responsabilităţile şi riscurile pe care le implică exercitarea acestor profesii - impune acordarea pensiei de serviciu ca o componentă a independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept, prevăzut de art. I alin. (3) din Legea fundamentală".

            Totodată, prin Decizia nr.873 din 25 iunie 2010, Curtea Constituţională a reţinut că „atât independenţa justiţiei - componenta instituţională, cât şi independenţa judecătorului - componenta individuală, implică existenţa unor numeroase aspecte, cum ar fi, printre altele, o remunerare proporţională cu natura activităţii". Curtea a mai reţinut că „este indubitabil faptul că principiul independenţei justiţiei nu poate fi restrâns numai la cuantumul remuneraţiei (cuprinzând atât salariul, cât şi pensia) magistraţilor, acest principiu implicând o serie de garanţii, cum ar fi: statutul magistraţilor (condiţiile de acces, procedura de numire, garanţii solide care să asigure transparenţa procedurilor prin care sunt numiţi magistraţii, promovarea şi transferul, suspendarea şi încetarea funcţiei), stabilitatea sau inamovibilitatea acestora, garanţiile financiare, independenţa administrativă a magistraţilor, precum şi independenţa puterii judecătoreşti faţă de celelalte puteri în stat. Pe de altă parte, independenţa justiţiei include securitatea financiară a magistraţilor".

            Se poate deduce din argumentaţia prezentată de Curtea Constituţională că statutul magistraţilor impune asigurarea unei securităţi financiare ca o componentă a principiului constituţional al independenţei justiţiei, garanţie a statului de drept.

            În fine, pensiile de serviciu ale judecătorilor au fost introduse în anul 1997 prin art. 103 al Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, iar condiţiile de pensionare şi modalitatea de calcul a acestora nu s-au modificat substanţial de-a lungul timpului.

            La stabilirea vechimii necesare pentru pensia de serviciu a magistraţilor au fost avute în vedere aspecte obiective din realitatea sistemului judiciar, precum: condiţiile de muncă inadecvate/necorespunzătoare, volumul excesiv de muncă cauzat de numărul insuficient de magistraţi şi personal auxiliar, în raport cu numărul de dosare aflate pe rolul instanţelor, insuficienţa fondurilor băneşti pentru desfăşurarea şi administrarea activităţii de judecată.

            Garantarea independenţei justiţiei, cât şi a independenţei judecătorului, alături de lipsa imixtiunii celorlalte puteri în activitatea de judecată, trebuie asigurată atât prin alocarea unor fonduri băneşti suficiente pentru desfăşurarea şi administrarea activităţii de judecată, prin asigurarea unor condiţii de muncă adecvate, existenţa unui număr suficient de magistraţi pentru a evita un volum de muncă excesiv şi pentru a permite finalizarea proceselor într-un termen rezonabil, dar şi prin securitatea (inclusiv financiară) a magistraţilor. îmbunătăţirea progresivă a condiţiilor de muncă la nivelul instanţelor judecătoreşti ar trebui asumată în comun de către puterile statului, printr-un document strategic cu caracter concret care să cuprindă în mod detaliat obiectivele de investiţii asumate, termenele de finalizare şi sursele de finanţare.

            În raport cu aspectele reţinute în cele ce preced şi în urma dezbaterilor purtate, Adunarea generală a judecătorilor din Cadrul Curţii de Apel Craiova reţine următoarele:

            Reglementarea constituţională dată statutului judecătorului, legea organică naţională, normele europene, cât şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi a Curţii Europene a Drepturilor Omului, au statuat că regimul pensiei de serviciu ţine de statutul judecătorilor şi care, împreună cu cel al salariilor, interdicţiilor şi incompatibilităţilor, constituie elemente indisolubil legate de independenţa puterii judecătoreşti, garantată de legea fundamentală.

            Or, independenţa justiţiei reprezintă unul dintre pilonii care stau la baza statului de drept, conform art. 12 alin. (3) din Constituţia României iar protecţia tuturor drepturilor fundamentale ale cetăţenilor depinde în mod indisolubil de existenţa unui sistem judiciar competent, independent şi imparţial.

            Ca urmare, independenţa justiţiei, sub toate aspectele sale, inclusiv cele de natură financiară, nu este un privilegiu al sistemului judiciar, ci o obligaţie a statului care izvorăşte din dreptul fiecărui individ la o instanţă imparţială.

            Rezultă aşadar că o modificare a dispoziţiilor legale privind pensia judecătorilor, mai ales în timpul exercitării funcţiei acestora, încalcă principiul independentei justiţiei.

            Condiţiile privind acordarea pensiei ocupaţionale a judecătorilor, inclusiv în ceea ce priveşte vârsta de pensionare a judecătorilor şi cuantumul pensiei, reprezintă o compensaţie parţială a condiţiilor de munca, a riscurilor şi a responsabilităţilor pe care le implică exercitarea acestei profesii.

            O modificare intempestivă a vârstei de pensionare, care ar afecta inclusiv statutul juridic al judecătorilor în funcţie, ar avea, fără îndoială, repercusiuni atât asupra dezvoltării carierei judecătorilor cât şi asupra organizării instanţelor.

            În contextul adoptării, la 17 octombrie 2022, a Legii privind statutul judecătorilor şi procurorilor (prin care s-au reconfirmat regulile de pensionare în sistemul judiciar) readucerea în discuţie a statutului judecătorilor, la un interval scurt de timp şi fără o consultare prealabilă cu sistemul judiciar ar încălca obligaţia de colaborare loială între puterile statului.

            De asemenea, avansarea, în spaţiul public, a unui alt prag al vârstei de pensionare a judecătorilor este de natură să producă un dublu efect negativ asupra situaţiei resurselor umane disponibile în cadrul sistemului judiciar, prin creşterea nesiguranţei cu privire la stabilitatea carierei descurajându-se, pe de o parte, ocuparea acestor funcţii cu personal cu un nivel înalt al cunoştinţelor juridice şi agravându-se, pe de altă parte, ritmul ieşirilor din sistem prin pensionare.

            Or, prin pierderea judecătorilor cu experienţă, care sunt astfel descurajaţi să rămână în funcţie în situaţia în care îndeplinesc actualele condiţii de pensionare, respectiv prin reducerea plajei de selecţie pentru viitorii judecători, este cert că se vor produce efecte negative profunde asupra calităţii actului de justiţie, în detrimentul cetăţeanului.

            Statutul judecătorilor este unul de rang constituţional - reperele sale fiind consacrate în prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 125 din Constituţia României - fapt ce reclamă obligaţia asumării de către toate puterile statului a principiilor stabilităţii şi previzibilităţii acestui statut, cu evitarea experimentelor legislative.

            Or, pentru ca sistemului judiciar să-şi atingă obiectivele şi să-şi îndeplinească atribuţiile este esenţial ca judecătorii, odată ce au îmbrăţişat această carieră, să aibă certitudinea stabilităţii ei. Condiţiile de exercitare şi de încetare a funcţiei trebuie asigurate prin lege fără interferenţe legislative, în sens negativ, şi să rămână constante pe parcursul carierei.

            Sub aspectul specific al adoptării vârstei standard de pensionare, astfel cum s­a vehiculat în spaţiul public, o astfel de modificare legislativă ar trebui să nu afecteze drepturile judecătorilor aflaţi în funcţie şi să facă obiectul unei reglementări cu caracter gradual, etapizat. Oricum, o astfel de creştere graduală a vârstei de pensionare ar trebui obligatoriu corelată cu ritmul de îmbunătăţire a condiţiilor de muncă.

            Corpul de Judecători al Curţii de Apel Craiova apreciază că atitudinea guvernanţilor împotriva magistraţilor care, în exercitarea profesiei sunt supuşi celor mai rigide constrângeri, interdicţii şi incompatibilităţi, reprezintă un abuz anticonstituţional concertat contra independenţei puterii judecătoreşti la care nu putem asista în mod pasiv şi care nu poate rămâne fără urmări.

            Se supune la vot adoptarea unor măsuri de protest faţă de intenţia executivului şi legislativului de adoptare a unor acte normative cu privire la statutul magistraţilor;

            Cu unanimitate de voturi, colectivul de judecători este de acord cu adoptarea unor forme de protest.

            Se supune la vot propunerea de suspendare a activităţii de judecată începând cu data de 21 iunie 2023, cu excluderea soluţionării cauzelor urgente potrivit propunerilor preşedinţilor de secţii.

            In urma prezentării de către preşedinţii de secţii a propunerilor referitoare la cauzele care se vor putea soluţiona in perioada formei de protest, cu unanimitate de voturi, colectivul de judecători arată că se impune  suspendarea activităţii judecătoreşti începând cu data de 21 iunie 2023, cu excepţia soluţionării cauzelor urgente, astfel :

            Secţia Contencios administrativ şi fiscal :

            - litigii privind regimul străinilor – incidentele procedurale şi căile de atac

            - litigii în materia achiziţiilor publice care au ca obiect medicamente, materiale sanitare şi hrana în spitale -  incidentele procedurale şi căile de atac

            - restituire de cauţiune

            Secţia a II a Civilă

            - cereri de suspendare provizorie a executării hotărârilor

            - apeluri împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenţei formulate de debitor

            - apeluri în materia concordatului

            - apeluri ordonanţe preşedinţiale

            - apeluri masuri asiguratorii

            - apeluri la cauze având ca obiect cereri de suspendare a executării hot. AGA

            - recursuri împotriva încheierii prin care se respinge cererea de sesizare a CCR

            - cauzele în care părţile au încheiat un acord de mediere

            - cereri de strămutare pentru cererile de mai sus

            Secţia de Litigii de muncă şi asigurări sociale

            - Ordonanţă preşedinţiala, suspendare provizorie, suspendarea executării, măsuri asiguratorii

            - acţiune in constatare a nelegalităţii grevei, acţiunea in suspendarea grevei

            - recursul împotriva încheierilor de respingere a cererilor de sesizare a CCR – incidentele, incompatibilităţile, căile de atac, cereri de strămutare, îndreptare, completare sau lămurire dispozitiv în legătura cu aceste cauze.

            Secţia I-a Civilă

            - în materie civilă : adopţie, plasament, plasament de urgenţă, ordonanţă preşedinţială, sechestru asigurator, sechestru judiciar, suspendare executare, suspendare provizorie a executării, cauze la Legea 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, cereri de strămutare – cereri reexaminare  taxa timbru, cereri de revizuire şi contestaţii în anulare, conflict de competenţă – în materiile arătate anterior

            - în materia minori şi familie : adopţie, plasament de urgenţă, ordonanţă preşedinţială, suspendare executare, suspendare provizorie a executării - cereri reexaminare  taxa timbru, cereri de revizuire şi contestaţii în anulare, conflict de competenţă – în materiile arătate anterior

            - recursuri împotriva încheierilor de respingere a cererilor de sesizare a CCR

 

            Secţia penală şi pentru cauze cu minori

1) Cauze aflate în competenţa Judecătorului de drepturi şi libertăţi (cauze directe şi cauze soluţionate de completurile de contestaţii Judecător de drepturi şi libertăţi):

  - cauzele în care s-au dispus ori se propune luarea sau prelungirea măsurilor preventive;  cauzele în care se propune ori s-au dispus măsuri de protecţie a victimelor şi martorilor; cauzele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical;

            - cereri având ca obiect autorizarea metodelor de supraveghere tehnică (art. 138 şi următoarele Cod pr.penală); cererile privind audierea anticipată (art. 308 Cod pr.penală);

 

2) Cauze aflate în etapa de cameră preliminară şi în curs de judecată în fond şi contestaţii:

             - cauzele în care au fost dispuse măsuri preventive (incluzând verificarea legalităţii şi temeiniciei măsurii preventive)

             -  contestaţii împotriva măsurilor asigurătorii;

             - cauzele privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, în următoarele materii: mandat european de arestare activ şi pasiv, extrădare activă şi pasivă, transfer persoane condamnate, ordin european de anchetă având ca obiect obţinerea de probe printr-o metodă de supraveghere tehnică; contestaţiile la executare referitoare la deducerea suplimentară acordată de statul emitent al certificatului în măsura în care completul investit apreciază urgenţa soluţionării cauzei;

            - cauzele care cuprind măsuri de protecţie a victimelor şi a martorilor

            - cauzele privind aplicarea provizorie a măsurilor de siguranţă cu caracter medical;

            - cauzele apreciate de judecător sau de instanţa de judecată ca urgente, de exemplu în următoarele materii: liberare din Centrul educativ, liberare din Centrul de detenţie, liberare condiţionată - propuneri şi cereri – art. 516 Cod pr.penală, art. 517 Cod pr. penală,  art. 587 Cod pr.penală; amânare/întrerupere executare pedeapsă – art. 589-592 Cod pr.penală; confirmare internare medicală şi confirmare obligare la tratament medical – art. 246 Cod pr.penală, art. 248 Cod pr.penală; înlocuire/încetare obligare la tratament medical sau la internare– art. 568, 569 Cod pr.penală; menţinere, înlocuire sau încetare a măsurii internării medicale – art. 571 Cod pr.penală, cauze în care este iminentă împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale.

- regulator de competenţă, incidentele procedurale în cauzele apreciate ca având caracter urgent, conform celor detaliate la alineatele precedente.

 

            În unanimitate s-a decis ca în perioada suspendării,  completurile de judecată vor intra în sala de şedinţă consemnând amânarea cauzelor şi anunţând justiţiabilii despre forma de protest, nu va fi realizată procedura scrisă, iar cauzele a căror pronunţare a fost amânată se vor repune pe rol cu excepţia cauzelor cu caracter urgent.

            Având în vedere argumentele anterioare, Adunarea Generala a Judecătorilor Curţii de Apel Craiova, cu unanimitatea voturilor judecătorilor prezenţi

 

HOTĂRĂŞTE:

 

            Art. 1. Intrarea, începând cu data de 21 iunie 2023, în forma de protest constând în dispunerea amânării cauzelor, inclusiv amânarea procedurii verificării şi regularizării cererilor, cu excepţia cauzelor cu caracter urgent. În cauzele a căror pronunţare a fost amânată după data de 21 iunie 2023, la data amânării, acestea se vor repune pe rol cu excepţia cauzelor cu caracter urgent.

 

            Art. 2. Transmiterea către preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele Senatului, preşedintele Camerei Deputaţilor, Avocatul Poporului a unei solicitări argumentate de sesizare a Curţii Constituţionale pentru realizarea controlului de constituţionalitate, în situaţia în care proiectul de lege privind modificarea pensiilor de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor va fi adoptat (inclusiv amendamentele lansate în spaţiul public în data de 29 mai 2023).

 

            Art. 3. Mandatează preşedintele Curţii de Apel Craiova pentru adoptarea unei rezoluţii pe această temă, împreună cu preşedinţii curţilor de apel, la întâlnirea acestora care va avea loc la Iaşi, în data de 30 iunie 2023.

 

            Art. 4. În funcţie de evoluţia evenimentelor, respectiv în funcţie de soluţia legislativă, în situaţia în care aceasta se va adopta, se va convoca o nouă adunare generală pentru a se decide continuarea protestului sau încetarea acestuia.

 

            Art. 5. Hotărârea va fi comunicată Consiliului Superior al Magistraturii şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei.

 

            Art.6. Prin intermediul Biroului de Informare şi Relaţii cu Publicul se va emite un Comunicat ce va fi transmis Presei, Barourilor de avocaţi, Penitenciarelor şi Inspectoratelor Judeţene de Poliţie din circumscripţia Curţii de Apel Craiova.

                         

            Adoptată la Curtea de Apel Craiova, azi 20 iunie 2023.

 

 

Preşedintele Curţii de Apel Craiova,

Judecător ADRIAN GLUGĂ

 

                                                                                                Prim Grefier,

                                                                                                Ion Barbu